CÂRCIUMARU, ȘANDRAMAUA, COCALARII ȘI COLIVA LUI BRÂNCUȘI

LA TÂRGU-JIU CONSTANTIN BRÂNCUŞI - AGENT ELECTORAL PENTRU PRIMARUL CÂRCIUMARU

MOTTO:
                ,,De-acum, Cârciumaru se poate duce la pușcărie împăcat, c-a apucat să-i mai facă o colivă lu' arogantu ăla de Brâncuși.” (Narcis Daju)

                Vineri, 19 februarie. Târgu Jiu. Zi calmă. Zi însorită. Autorităţile locale au serbat şi s-au cinstit împreună cu brâncuşologi chemaţi de prin ţară sub pretextul aniversării zilei de naştere a lui Constantin Brâncuşi, pe care, la solicitarea lui Laurian Stănchescu, au declarat-o zi națională. Numai că, dintr-atâta autocinstire, nici un participant nu a simţit să i se fi înroșit nasul astfel încât au consimţit cu toții, în mod liber, și și-au manifestat solidaritatea cu neobrăzarea organizatorilor de a le oferi colivă, la aniversarea lui Brâncuși 

- COLIVA LUI BRÂNCUȘI. 

Ori s-au ridicat pe piedestalul prostiei absolute, cu toţii, ori sunt tonţi ca noaptea, tot cu toţii, ori, toţi laolaltă, sunt nişte batjocoritori ai memoriei lui Constantin Brâncuşi. De ziua lui Brâncuşi s-a dat colivă. Ei au mâncat coliva făcută pentru Brâncuși, la aniversarea lui Brâncuşi: Constantin Zărnescu, Sorana-Georgescu Gorjan, Paul Rezeanu, Stephan Benedict, Mircia Dumitrescu, Matei Stîrcea Crăciun, Roxana Rădvan, Radu Boroianu (președintele ICR), cadre universitare de la Universitatea „Constantin Brâncuși”. 
La Târgu-Jiu, o mână de funcţionari care nu au nici o justificare să se ocupe de opera lui Constantin Brâncuşi, organizează an de an câte două, trei conclavuri la care invită tot felul de activişti ai partidului comunist. Sigur că nu merg acolo, aceşti incurabili, în mâini ţinând carnetele roşii P.C.R.-iste, ci merg ei cu aere de savanţi aroganţi, ştiutori exemplari ai unor secrete nemaipomenite (biografice sau simbolice) privitoare la Brâncuşi şi opera sa. Trebuie spus aici că Brâncuşi a fost descris de către toţi biografii, de către cei care l-au cunoscut, ca fiind un om simplu, de o modestie exemplară, profund şi vesel, spiritual, deloc arogant. În contrast, ,,corifeii” care se adună la Târgu-Jiu, în zilele noastre, au mutrele acre, încremenite în acele expresii faciale care ne amintesc de Ion Dincă, Emil Bobu şi Suzana Gâdea. Ei bine, aceşti ipocriţi care vorbesc despre ,,tainele şi misterele” lui Constantin Brâncuşi, lăudau, în scrierile lor de dinainte de 1989, secera şi ciocanul, ,,pe slăvitul tovarăş secretar general al partidului, Nicolae Ceauşescu” şi dictatura proletariatului. Purtători de măşti, astăzi se exacerbează în fiţe şi în sloganuri, în discursuri despre Brâncuşi, falsificatoare, detractoare. De pildă, au înfiinţat la Târgu-Jiu un aşa zis Consiliu Ştiinţific al cărui preşedinte este Doru Strâmbulescu, un cetăţean din Târgu-Jiu, cu barbă, dar fără nici un fel de contribuţie la studiul operei brâncuşiene, fără nici un fel de pregătire în domeniu.
                 Unul dintre subiectele acestui ,,Consiliu Ştiinţific” este acela declarat în actul constitutiv de a lua ,,atitudine împotriva oricărei forme de neadevăr manifestat public, a oricărei încercări de mistificare a vieţii şi operei lui Constantin Brâncuşi”. Prin urmare, membrii acestui consiliu s-au declarat singurii acreditaţi (prin voinţa lor proprie, unşi nu de Bunul Dumnezeu, în acele fotolii, ci autodeclaraţi) ca fiind singurii capabili, singurii competenţi ai cercetării vieţii şi operei lui Constantin Brâncuşi). Doar că, una din problemele lor majore, legate de falsificarea vieţii lui Constantin Brâncuşi este legată chiar de aniversarea zilei lui de naştere care a fost declarată și Zi Națională. Sculptorul nu poate fi aniversat în calendarul de stil nou după data naşterii sale consemnată în calendarul de stil vechi. Elementar. De alfabet. Dar ei o ţin, danga-langa şi langa-danga, că sunt savanţii absoluţi ai cauzei Brâncuşi. Şi cum să nu fie aşa, când unul dintre membrii acestui ,,Consiliu”, Ion Mocioi (76 de ani) a condus în anii socialismului triumfător ,,cultura gorjeană”, specialist în directivele de partid şi de stat şi în cenzură. Cum să nu fie aşa, când Paul Rezeanu (79 de ani) un alt membru al ,,Consiliului” a fost, pe vremea P.C.R.-ului cercetător la Centrul de Ştiinţe Social-Politice din Craiova, autor el însuşi al unor afirmaţii despre Brâncuşi, dovedite ca fiind mincinoase şi eronate. Şi cum să nu fie aşa, când un alt brâncuşiolog pe care eu l-am apreciat foarte mult, a căzut în capcana păcatelor enumerate mai sus – fiind autorul a zeci de articole, publicate înainte de 1989, elogiatoare la adresa tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a comuniştilor din localitatea Scornicești, cântând ,,rolul partidului comunist în edificarea socialismului din patria noastră”. Nu mai vorbim de Florea Firan (83 de ani)  fost mare activist comunist al judeţului Dolj, care a ,,privatizat” subtil editura ,,Scrisul Românesc” pentru care foloseşte bani publici, ,,obţinuţi” prin intermediul altora care îi seamănă. Iată ce scria în anul 2014, publicaţia ,,Republica Oltenia” despre acest comunistoid: ,,Dacă Florea Firan şi membrii familiei sale extinse n-ar suge de la Scrisul Românesc ci de la o vacă, n-ar avea loc toţi la uger. Doi ar sta la coadă”. Florea Firan este adesea invitat la Simpozioanle Brâncuşi oganizate de Centrul ,,Constantin Brâncuşi” unde, aşa după cum, desigur, vă aşteptaţi, se învârte arogant ca titirezul. 
               

LOLEK ȘI BOLEK
DE TÂRGU JIU
PRIMARUL FLORIN CÂRCIUMARU ȘI
PREȘEDINTELE CJC GORJ, ION CĂLINOIU

Pe data de 19 februarie anul curent, alaiul brâncuşiologilor s-a întrunit din nou, la Târgu-Jiu, să gireze echipa de iresponsabili care spală, din când în când, lucrările din piatră, realizate de Brâncuşi, cu detartrant şi cu jet puternic de apă ca la spălătoriile auto. S-au întâlnit să acrediteze o echipă de şmenari ai banului public, să îl consfinţească pe Brâncuşi ca agent electoral al primarului Florin Cârciumaru, cel care, prin lege, ar fi trebuit să se îngrijească de restaurarea şi conservarea Complexului Sculptural ,,Calea Eroilor”, cel care, însă, a acționat, cu toată priceperea lui, laolaltă cu toată priceperea angajaţilor săi, împotriva monumentelor, cel care a alocat sume impresionante din bugetul Consiliului Local Târgu-Jiu pentru ,,sărbătorirea lui Constantin Brâncuşi”. 
                Da, în aceste zile, acesta e rolul ,,Consiliului Ştiiţific” de la Târgu-Jiu de a-l transforma pe Constantin Brâncuşi într-un agent electoral. Fiindcă Florin Cârciumaru intenționează să candideze, în acest an (ţineţi-vă bine!) pentru al cincilea mandat de primar. La ,,eveniment” au luat parte, în calitate de interpreţi, naistul Gheorghe Zamfir şi taragotistul Dumitru Fărcaş. Nici cei doi cântăreţi nu au protestat împotriva tratamentului barbar la care a fost supusă din 2000 încoace, de către administraţia jiană, opera lui Constantin Brâncuşi. Ei doar au interpretat melodii dragi cârciumarului, grupului său de acţiune antimonument, electoratului buimac şi ,,Consiliului Ştiinţific”. 
               Da, acesta este falsul grosolan al ,,Consiliului Ştiinţific” – grup care își doreşte instaurarea cenzurii pentru interpretarea operei brâncuşiene. Falsul ţine de farsa elogiului adus lui Constantin Brâncuşi. Falsul ţine de felul în care chiar acest ,,Consiliu” girează iresponsabilitatea agresivă a primarului Cârciumaru şi prostiile subordonaţilor săi de la Centrul Cultural ,,Constantin Brâncuşi”.  Toate mizeriile pe care le comite administraţia de la Târgu-Jiu sunt acoperite şi spălate de acest Consiliu Științific. Bătaia de joc pe care o practică Florin Cârciumaru şi compania, la Târgu-Jiu, faţă de Moştenirea Brâncuşi este amplificată de gestul acestui ,,Consiliu Ştiinţific” care binecuvântează transformarea lui Constantin Brâncuşi în agent electoral pentru cercetatul penal Florin Cârciumaru. Sărbători pe banii publici.  Chermeze şi discursuri populiste, deşănţare şi batjocură. Ce caută Constantin Zărnescu (scriitor, cercetător), Sorana-Georgescu Gorjan (cercetător), prof. univ. Paul Rezeanu, Stephan Benedict. Acad. Mircia Dumitrescu, Matei Stîrcea Crăciun, Radu Boroianu (președintele ICR), cadre universitare de la Universitatea „Constantin Brâncuși” - în troaca asta? Se vede că toți enumerații nu îşi pun absolut nici o problemă şi că au mers să sugativeze, cu o obedienţă penibilă ciorba cercetatului penal Florin Cârciumaru. 
                Acest ,,Consiliul Ştiinţific” din care face parte şi Constantin Zărnescu trebuie să afle  că sculptorul Constantin Brâncuşi s-a născut în ziua de 19 februarie 1876 din calendarul iulian. În calendarul gregorian, pe care România l-a adoptat în anul 1919, Constantin Brâncuşi se aniversează pe data de 2 martie. 
                Pentru felul în care colaborează, de ani buni, cu batjocoritorii memoriei şi operei de la Târgu-Jiu a lui Constantin Brâncuşi, îi spun adio lui Constantin Zărnescu. N-are decât să înalţe, pe mai departe, elogii, pentru o ciorbă cârciumărească, grupului de nenorociţi din care fac parte numiţii făptuitori: Florin Cârciumaru, Doru Strâmbulescu, Adina Andriţoiu, Ion Călinoiu, Sorin Lory Buliga, Theodora Ciobanu, Ovidiu Popescu, ş.a.m.d. – în văzul unei ţări întregi, în văzul istoriei. Fiindcă a mâncat și el din coliva pe care ,,autoritățile locale” i-au făcut-o, la aniversare, lui Constantin Brâncuși.  

NINA STĂNCULESCU A TRECUT LA CELE VEȘNICE

               

NINA STĂNCULESCU
(4 MARTIE 1928 - 31 IANUARIE 2016)

Una dintre cele mai importante personalități ale brâncușiologiei, istoricul de artă Nina Stănculescu, s-a stins din viață, la vârsta de 88 de ani, în București, în dimineața zilei de 31 ianuarie 2016. Ucenica lui Petre Comarnescu i-a îndeplinit acestuia dorința de a-i continua misiunea de cercetare a Operei lui Constantin Brâncuși. Și a făcut-o cu brio de-a lungul îndelungatei și prolificei sale vieți, ctitorind, alături de alți mari brâncușiologi, dispăruți și ei, Noua Școală de Brâncușiologie din deceniul IX al secolului trecut - Barbu Brezianu, Dumitru Daba, Ion Pogorilovschi, Nicolae Diaconu. 
              Am cunoscut-o cu ocazia Simpozionului Internațional ,,CONSTANTIN BRÂNCUȘI” de la Târgu Jiu, în februarie, 1996, alături de cei pomeniți mai sus. Un an mai târziu, eram din nou, cu toții, reuniți de poetul Nicolae Diaconu, lângă Coloana Infinită demolată de Radu Varia. Modulii Monumentului semănau cu părțile componente ale unei coloane vertebrale umane frânte. Eram tânăr. Priveam în ochii maeștrilor și le zăream tristețea. Nina Stănculescu s-a așezat pe un rest de beton așezat de haosul ,,șantierului” în bălțile ce mărgineau gardul de ciment și de sârmă ghimpată. Plângea. Purta niște cizmulițe de cauciuc. Bătea un vânt sec și murdar. Se zărea axul metalic al Coloanei înfășurat în folii de celofan strânse pe el cu sârmă ruginită. Era totul atât de pustiu. Ca după explozia unei bombe atomice. 
              Astea sunt orbitele Istoriei, hăuri în care se duc gânduri, erudiție și înscrisuri.
              L-a iubit pe Brâncuși enorm, cum numai în timpurile mitice se mai poate întâlni un asemenea lucru. A trăit în Lumea lui Brâncuși până și ultima respirație a lui Brâncuși.
              În filmul meu, ,,Calea eroilor. Istoria unei capodopere”, Nina Stănculescu vorbește dintr-acea lume, poate prea discret autorevelată dar niciodată apusă definitiv.  
             Trupul îi va fi înmormântat mâine, 2 februarie 2016, în cimitirul Bellu, la ora 13. Dumnezeu să o primească și să o odinnească! Fie-i țărâna ușoară!